Dragonflies Bite!

De exemplu, azi a fost una dintre putinele zile care se incadreaza in categoria "general in regula". De dimineata fizica... morcovelu' ca eu aveam absenta pe aceeasi data cu cei care nu au fost la lucrare (ha! eu aveam nota! si ora e de doar 50 de minute :)) ), deci am scapat usor si fara 3 :D.
Apoi, alta ora frumoasa, geografia - hai sa dam lucrare! :D Mda.. 1,2,3...,5. Da! Am terminat! Am facut toooooot! Mi se sufla "din culise" : erau 6 puncte. Ma-t..! Uite cum o dam in bara, frumos, elegant, total caracteristic unui cap-de-mop ca mine! La ce ma gandeam nu stiu... Dar numai la lucrare nu imi statea (asta pe langa "unde naiba e foaia prin banca?" si "mama lui de atlas! acu si-a gasit sa se inchida?!").
Si urmeaza chimieeeee. Cica aici trebuia sa dam lucrare. "Cretzuleeee! Hai la o cafea!" "Hai ma!" Mergem frumusel la Noemi. Poarta inchisa. Acolo expresie frumoasa de stupoare si de confuzie. "Unde mergem?" Raspuns simplu : trei pasi mai in fata, unde era sa imi rup gatul pe scari, apoi pe usa, apoi doar pentru ca asta se intampla de obicei, acolo unde am maturat frumoooos cu fularul scarile mentionate mai in urma.
"Espresso. Spuneti-mi pretul." "Nu conteaza. Depinde gramajul. Vreti mic, normal sau espresso lung cu lapte?" Ia ghici. "Lung cu lapte, da va rog, depind de cofeina!"
Un cretz roscat de prin apropiere (de sub niste trepte pe care incepuse un chelner cu un posterior de milioane sa le spele cu un mop nou, frumos si alb) a ochit niste prajituri : "Eu nu mai am rabdare sa vina Radu. Vreau ecler!" "Biiineee... Hai sa luam ecler!"
Cafea gata intre timp, eclerul pe jumate, a ajuns si Radu in final... Creata "Da' eu bag o limonada acuuuus!" :)) "Nu, ma! Ceai verde cu trandafiri" =))
Chelnerita nu raspunde.
"Cretzule, plamanii tot ti-au fost laudati.. De ce nu-i folosesti?!" Creata mimand simpatic "Faaaaa! Vii azi?"
Cat ajunge chelnerita "Ei, da sufletu'. Imi bag ce n-am si iau o bere!" "Ursus Black!" "Yes please!" (pe acelasi ton cu care imi raspusese un blond in telefon ieri dupa ce i-am zis din toata inima "Fuck you!").
Ce ora avem dupa chimie? Engleza. "Si mai plecam?" De unde... Era prea cald, scaunele prea bune, paharul cu bere prea tentant si partenerii de conversatie numai buni (simtiti-va bine ca e adevarat :)) si da, puteti interpreta ca stiu ca aveti obiceiul sa o faceti 8-| ).
Si cand ajungem la scoala stam o ora degeaba la istorie. In pauza mergem la magazin ptr pastile Orbit (Vrei o guma? Este Orbit si e mult prea buna! :)) clasica faza...)
Propunere irefuzabila : "Mai mergem la sport?"
Raspuns : "Hai acasa..."

Concluzii :
~Inca vreau ceva.
~Inca vreau sa imi iau fusta si bluza.
~Inca vreau o ocupatie NORMALA sa imi acapareze atentia.
~Inca vreau sa ma razbun pe cineva...
~Inca vreau sa pedepsesc pe cineva(si in rau, dar mai ales in bine! :)) )
~Inca vreau sa imi spuna cineva, oricine de ce anume am chef!

Cheers!

De cateva zile stau in cap cu intrebarea "si daca nu?" si, bineinteles, nu a reusit creierul meu sa imi ofere raspunsul bun ci numai balbaieli, franturi de propozitii, sovaieli...

~Si daca nu trebuia sa dau atentie de la inceput?
Daca nu as fi dat atentie de la inceput as fi rezultat cu ce? Cu ignoranta. Nu as mai fi gustat acele momente frumoase, simple, cu acea valoare sentimentala cunoscuta doar de mine si nimeni altcineva.

~Si daca as fi fost mai flexibila si mai ingaduitoare?
Daca nu as fi fost atat de intepata pe cat cred ca am reusit sa fiu sfarseam la fel ca orice fiinta cu aer in cavitatea interna superioara, bot roz si "botine" scurte si "frumi" si elegante din parti, Lenuto! Nu, frate. Nu o sa pot fi vreodata asa, nu o sa pot minti pentru a obtine orice fleac, nu o sa pot sa nu spun adevarul indiferent de intrebarea adresata. Sincer, sunt mandra de ce am devenit si sunt mandra ca am reusit sa vad acum cateva aspecte ale lumii din jur pe care nu m-am straduit sa le vad inainte. "Asta-s eu si n-am ce face!" Pentru absolut nimeni nu ma voi schimba... Nici pentru parinti, prietenii pe care indraznesc sa le spun asa intrucat mi-au dovedit ca pot fi etichetati in acest mod, nici viitoarea posibila persoana careia o sa pot sa ii spun "te iubesc" din toata inima, nici pentru cariera, nici pentru nimic altceva. O sa raman asa pentru mine.

~Si daca aveam mai mult curaj?
Daca as fi avut mai mult curaj probabil spuneam lucruri pe care le regretam acum, lucruri de care nu as fi fost atat de sigura ca trebuia sa le dau glas. Si, totusi, daca as fi avut mai mult curaj, isi dadeau seama absoluti toti de ce fel de persoana sunt si nu se mai oboseau cu toate fleacurile crezand ca ma au la mana cu ceva. Ei, bine, sa o spunem direct : fratilor, puteti sa va tineti tot acasa pentru ca Metoclopramid nu pot sa iau cu bere si lamai nu am la indemana. Nu am nevoie de atatea gesturi "de atentie" sau de "bagare in seama" aiurea...
Si totusi, daca as fi avut mai mult curaj spuneam si tot ce trebuia si se afla bine pazit acolo in sufletelul meu, de care absolut nimeni nu are habar...

~Si daca faceam alte alegeri?
Nu imi mai pasa. Azi m-am convins ca, totusi, am ales bine. Am prietenii mei pe care ma pot baza, am gusturile mele pe care le pot impartasi cu cineva fara sa ma catalogheze cumva, am ideile si conceptiile mele pe care le pot spune cuiva fara sa ma judece, am convingerile mele care ma ghideaza in orice si am, spre deosebire de Miss Fitzi-Pitzi-Impinge-Craci si cu bot roz, ratiune!

Cu alte cuvinte, regret destul de putine lucruri...
Insa invat treptat sa apreciez din ce in ce mai mult acele cateva lucruri care chiar conteaza...